Săptămâna de lucru de patru zile – merită?

De câțiva ani, se vorbește despre optimizarea timpului angajaților. Munca de la distanță este unul dintre efectele acestei ipoteze, deși a avut cel mai mare succes doar în timpul pandemiei de coronavirus. O altă soluție care se discută este săptămâna de lucru de patru zile. Merită scurtată săptămâna de lucru? Cele mai recente informații le găsiți în articolul nostru.

Săptămâna de lucru de patru zile – de ce așa? 

Cercetătorii pieței de muncă au descoperit că modul de lucru de 8 ore, 5 zile pe săptămână, nu este propice pentru creșterea motivației și nu se traduce în eficiența angajaților. După efectuarea cercetărilor în diverse companii,, a fost observată o tendință dominantă – cea mai mare parte a sarcinilor/comenzilor este efectuată în prima jumătate a săptămânii (adică până miercuri). Acest lucru este valabil atât pentru angajații de nivel inferior, cât și pentru cei de nivel superior. 

Pentru a optimiza cât mai mult munca angajatului, s-a propus scurtarea săptămânii de lucru cu o zi. 

Interesant! Polonia și România se află pe lista țărilor europene cu cele mai lungi ore de lucru ( 40 de ore pe săptămână). Pentru comparație, situația în alte țări este următoarea:

• Olanda – 32 de ore
• Austria – 33 de ore
• Germania – 34 de ore
• Danemarca – 34 de ore
• Irlanda – 36 de ore
• Franța – 37 de ore
• Italia – 37 de ore
• Spania – 37 de ore

De asemenea, merită subliniat faptul că orele de lucru prea lungi se traduc în sănătatea fizică și psihică a angajatului. Depresie, oboseală, epuizare profesională, precum și probleme cu coloana vertebrală, sistemul circulator – acestea sunt cele mai frecvente boli și probleme în rândul lucrătorilor de birou (dar nu singurele!).

Burnout – cum să-l preveniți? Sfaturi pentru angajatori

Săptămâna de lucru de 4 zile – unde a funcționat?

În primul rând, în țările menționate mai sus, unde săptămâna de lucru nu depășește 30-37 de ore, eficiența angajaților este de câteva ori mai mare chiar și fără introducerea unei săptămâni de lucru de patru zile. 

De ce?

În primul rând, petrec aproximativ 6-7 ore pe zi la serviciu. Ceea ce, pe de o parte, se traduce în optimizarea maximă a sarcinilor, iar pe de altă parte – permite organizarea și îmbogățirea vieții în afara orelor de lucru. Rezultatul – un angajat motivat care se străduiește să obțină cele mai bune rezultate la locul de muncă, ceea ce se traduce, la rândul său, în calitatea vieții în afara orelor de lucru (exemplu de echilibru între viața profesională și viața privată )

Efecte similare pot fi de așteptat prin introducerea unei săptămâni de lucru de 4 zile. Multe companii au decis să verifice eficacitatea activităților similare fără a aștepta introducerea legilor paneuropene. Noul sistem de lucru este testat, printre altele , în Islanda, Marea Britanie, Suedia, Germania și Spania. Până acum, angajatorii văd doar efecte pozitive ale schimbărilor introduse. 

Guvernul din Belgia a aprobat săptămâna de lucru de 4 zile!

Săptămâna de lucru de patru zile – merită?

După cum am menționat deja la început, munca prea lungă contribuie la apariția diferitelor tipuri de tulburări de sănătate. În plus, granița dintre viața privată și muncă se estompează, iar în timp există o situație în care munca devine viață privată. 

Pe termen lung, acest lucru poate provoca o criză pe piața muncii. Va apărea treptat, în etape:

1. Angajații vor lua din ce în ce mai mult concediu medical.
2. Atribuțiile salariatului aflat în concediu vor fi delegate altor angajați (sau nu vor fi îndeplinite).
3. Alți angajați vor fi împovărați cu muncă suplimentară, care la rândul său va duce și la situații stresante (și apoi la concediu medical).
4. Un angajat nu poate fi concediat în timpul concediului medical. Deci sarcinile nu sunt finalizate 100% și nu există posibilitatea de a angaja o persoană nouă.
5. Apoi există o situație de criză – angajatorul angajează alți oameni cărora le plătește remunerație, dar de fapt angajații nu îndeplinesc sarcinile care le sunt atribuite. Asadar, cheltuielile companiei nu se traduc in nici un fel in eventuala ei dezvoltare.

DE CE SĂ INTRODUCEȚI O SĂPTĂMÂNĂ DE LUCRU DE PATRU ZILE?

• acest lucru poate fi considerat un beneficiu non-salarial (mai ales atunci când compania nu poate oferi o mărire). Citiți mai multe despre beneficiile angajaților.
• acest lucru va duce la un angajament și motivație sporit în rândul angajaților
• coordonarea, prioritizarea și planificarea sarcinilor vor fi îmbunătățite
• vor exista mai multe oportunități de dezvoltare personală
• nivelul de stres va scădea datorită creșterii timpului liber

Să nu uităm, totuși, că trecerea la un program de lucru complet nou necesită timp și practică. La început, o astfel de soluție poate provoca stres. În acest caz, rolul managerului care va sprijini angajaţii în această etapă va fi crucial. Acestea pot fi făcute prin formare suplimentară în managementul timpului, întâlniri sau ateliere legate de acest subiect.

Multe companii, însă, au decis să înceapă nu prin a scurta săptămâna de lucru, ci prin a dedica o zi pe săptămână activităților non-muncă, adică instruire, întâlniri și călătorii de integrare. 

Tineți minte! Înainte de a se lua decizia finală privind scurtarea săptămânii de lucru, recomandăm efectuarea unei analize aprofundate în cadrul companiei și consultarea angajaților. Soluții similare sunt menite să crească motivația în rândul angajaților și nu să-i expună la stres suplimentar. 

Căutați și găsiți angajați din toată Europa!

Alte articole similare

• Munca la distanță, în 2023 – care sunt noutățile?
• Concediul de odihnă – la câte zile aveți dreptul?
• Limita orelor suplimentare pentru angajați, în 2023
• Diferența salarială de gen – diferențele de câștiguri între femei din diferite țări europene